Dopu l'entrata in u cuntinente africanu l'ottobre 8 attraversu a cità portu di Tangeri induve un avvenimentu speciale avia statu preparatu per riceve a Squadra di Base di a Marcia Mundiale è i so cumpagni; dopu l'avvenimenti anu finitu per passà a notte in a cità di Larache.
L'ottobre 9 a delegazione hà iniziatu e so attività assai prima, visitendu u Parcu Archeologicu di Lixuz, induve l'antiche urigine di a cità sò osservate è ci sò resti di tutte e so tappe di sviluppu. Da a collina si puderia vede a pusizione strategica è i campi di sal in a distanza.
Rinvigliose rovine romane
Quasi in cima, impressionanti rovine romane induve un anfiteatro situatu davanti à u mare, sorgenti termali cù bagni caldi è friddi, resta di un tempiu à Nettunu cù mosaici impurtanti, ancu l'area di salatura di i pesci, trà l'altri. curiosità
Più luntanu i resti di una vechja moschea, i resti di e tombe è u Museu di u Parcu Archeologicu.
Alcuni artisti davanu regnu liberu di alcune canzoni antiche in l'Anfiteatru. Avvenimentu assai emotivo perchè anu ricunnisciutu in quelle canzoni radiche cumune à l'altri in e tradizioni: u Medievu andaluz, spagnolu è castagnolu. Evidenziannu l'urighjini cumuni in certi temi culturali.
Trè cimiteri, musulmani, cristiani è ebrei situati unu à l'altru
In seguitu, eramu ghjunti à a piazza di a Tolera induve eranu visitati i cimiteri 3: musulmani, cristiani è ghjudei situati unu à l'altru, cum'è un esempiu chjaru di a bona cunvivialità chì a cità di Larache hà da cuntinuà. Vive pè i populi di u mondu.
In un altru cimiteru cristianu ci sò dui tombe ben cunnisciute da chì certi membri di a squadra di basa vulianu visità hè quella di u famosu scrittore spagnolu Juan Goytisolo, Premio Cervantes, chì hà dumandatu à esse enterratu in quellu locu accantu à u so amicu u scrittore francese Jean Ganet.
Site assai visitatu da i turisti chì amanu i frasi è ammiratori di sti dui scrittori assai cunnisciuti.
Dopu avè degustatu deliziosi piatti di u locu, hà participatu u Carnaval di a Plaza di a Comandancia, induve hè stata organizata una grande accolta.
L'attuale furmale in u Conservatoriu di Cità
In seguitu, l'attu formale à u Cunservatore di a cità trà l'Associazione Figliuli di Larache cù l'ajuntamentu.
Eccu, ci anu parlatu, u Suod Allae, coordinatore di l'eventu chì hà accoltu, Abdb Elache Ben Nassare, presidente di l'Associazione Figlioli di Larache, Jose Muñoz, convergenza di Cultures Madrid, u sindaco di a cità, Abdelilah Hssisin, chì hà ringraziatu a Marciava da u locu è spressione e ragioni di sustene sta iniziativa micca viulenta per viaghjà u mondu.
Finalmente, Rafael de la Rubia hà livatu u libru di a 1 World March è Sonia Venegas hà livatu u libru di a Marcha Sudamericana à u primariu di Larache, Abdelilah Hssisin.
Vale à dì u spettaculu di u gruppu di musica di ghjuventù GANAWA, ancu di u tradiziunale gruppu TARAB, AL ANDALUZ, chì hà intrattenutu u publicu cù a so squisita musica, è a Taekwondo School del Chavard Sports Club cù u prufessore Ali Amassnaon, chì hà dimostratu a so cumpetenze
A cità di Larache hè stata distinta cum'è un esempiu di cunvivialità trà e diverse culture; cum’è a tolleranza, chì hè una di e pruposte centrale di a Marcia Mundiale.
Scrittura di l'articulu: Sonia Venegas
Ritratti: Gina Venegas
Ringraziamu u sustegnu cù a diffusione di u web è di e rete soziale di u 2 Marzu Mundiale
1 cummentariu annantu à "Larache, a cità di e trè culture"